Au trecut 51 de ani de la catastrofa minieră din comuna hunedoreană Certeju de Sus. În dimineața zilei de 30 octombrie 1971, 89 de oameni au murit, după ce digul exploatării miniere a cedat, iar muntele de steril din iazul de decantare a năvălit peste cartierul muncitoresc din apropiere, provocând cea mai cumplită tragedie pe timp de pace din România. Amploarea dezastrului a fost ascunsă la acea vreme de autorități, pentru a nu fi declarat doliu național.
În urmă cu 51 de ani, mai exact pe 30 octombrie 1971, zeci de oameni, conform datelor oficiale ale vremii, aveau să-şi găsească un sfârşit teribil. La ora 4:55, în dimineaţa acelei fatidice zile de sâmbătă, ruperea digului exploatării miniere Certeju de Sus a dezlănțuit dezastrul. Peste 300.000 de metri cubi de steril s-au revărsat și, într-un sfert de oră, deversarea masivă a ras de pe fața pământului șase blocuri de locuințe, cu 25 de apartamente fiecare, un cămin de nefamiliști cu 30 de camere, șapte locuințe individuale, din apropierea decantorului, și 24 de gospodării au fost distruse sau avariate.
“89 de oameni au murit atunci, clădirile unde locuiau fiind înghiţite de nămolul scurs din iazul de decantare. Alte 104 au fost rănite, iar autorităţile au anunţat moartea a numai 16 persoane, pentru a nu fi nevoite să declare doliu naţional. Acţiunile de salvare au decurs foarte greu din cauza lipsei de informaţii privind numărul celor care locuiau în clădirile aflate sub steril, dar şi pentru că în dotarea unităţii miniere nu erau utilaje necesare executării unor operaţiuni de salvare de acest fel. Acum, la o jumătate de secol de la tragedie, nu putem decât să ne exprimăm compasiunea pentru familiile şi urmaşii victimelor, dar avem datoria morală să facem tot ce depinde de noi pentru astfel de tragedii să nu se mai întâmple şi, totodată, să nu trecem în uitare această catastrofă în urma căreia au murit oameni nevinovaţi. Dumnezeu să-i odihnească în pace!”, a transmis Călin Petru Marian, prefectul județului Hunedoara.
Ancheta Procuraturii din acea vreme a durat doi ani şi nimeni nu a fost găsit răspunzător pentru moartea celor 89 de victime ale accidentului, concluzia fiind că evenimentul nu putea fi prevăzut.
Supravieţuitorii de la blocurile distruse au primit câte un apartament, iar cei cărora li s-au dărâmat casele au putut să-şi ridice altele cu materiale de construcţii primite de la autorităţi.
Iazul de decantare a funcţionat între 1936 şi 1971 şi, în momentul dezastrului, Certeju de Sus era pe pragul de a fi declarat oraş, dar a rămas tot la statutul de comună, pe care îl are şi în momentul de față.
Acest articol S-au împlinit 51 de ani de la catastrofa de la Certeju de Sus. 89 de vieți, îngropate în nămolul cu cianuri a aparut prima data in Servuspress.