Cornel Codiţă Cuvântul, ciudat şi nu tocmai uşor de pronunţat, ascunde un conţinut fascinant. Are rădăcină în greaca veche. De acolo l-au importat romanii şi, generoşi cum îi ştim, l-au lăsat moştenire mai tuturor celor care şi-au format limbile moderne pe calapodul limbii latine: francezi, spanioli, italieni, români, catalani. Până şi englezii, corciţi oleacă cu nobilimea franceză, mai pe la începuturile civilizării lor post-antice şi pre-moderne, ba chiar şi ruşii îl au în vocabular, nu chiar întâmplător. El face trimitere la o practică din trecutul îndepărtat al artei şi trudei… » Mai multe detalii
