de Ovidiu Văcaru
A trecut un an de când colegul nostru Răzvan Boacă a plecat subit dintre noi, la doar 44 de ani. Ne-am petrecut serile împreună. Fiecare seară de muncă în redacție. Nu am avut niciodată drept coleg un om mai bun și mai înțelegător. Și mai elevat. Și mai ”învățat”. Îmi era și frică să nu greșesc ceva în scris. Pentru că Răzvan era ” full package”. Memorie, ochi, școală, citit. Un om cu principii. Solide și sănătoase. Un ziarist fin care a decis să se ocupe mai mult de partea tehnică a ziarelor.
